Atenţie, declaraţia deputatului Lucian Bode: „cu siguranţă, după ce din punct de vedere politic lucrurile vor intra pe făgaşul lor normal, Elena Udrea va ajunge şi în Sălaj”. Dacă mă întrebaţi pe mine, ar putea veni regulat, o dată pe lună, dar cine-o aşteaptă în afara deputatului PDL? Impresia mea e că Bode şi-a făcut un scop în viaţă din a o aştepta pe Udrea. Parcă văd cum şade la poarta judeţului şi măsoară drumul cu privirea, cam cum fac spectatorii la un meci de tenis de câmp. Şezând, aşteptând, nimic făcând, eu aş fi tare curios de emoţiile interioare trăite de Bode în aşteptare. Se gândeşte la Udrea ca la Maica Tereza, o aşteaptă ca pe sfintele moaşte, îşi mijeşte ochii ca unul căruia dragostea-i este neîmpărtăşită, se simte ca un bunic aşteptându-i pe americani?! Dacă tot are timp de aşteptat şi meditat, i-aş propune o teză de doctorat în semantică cu titlul „la fântu’ aşteaptă” sau, de ce nu, să facă un cover după Mirabela Dauer şi să sune cam aşa: Udre-ar fi să vii, să te întorci la mine, aş crede că viseeez!

La Bodegă

 Citeste tot articolul   •    0 Comentarii

Arcaşul culege aplauze despicând ţinta la mijloc. În timp, un arcaş bun măreşte distanţa. Ştie că voinţa şi măiestria îi sunt cu adevărat probate atunci când ţinta e la mare depărtare. A te uni cu ţinta întrezărită e ultima etapă a unei îndelungi pregătiri. Nimeni nu ştie de câţi ani e nevoie pentru a nimeri o ţintă invizibilă.
Bătrânul-săgeată părea gata pentru întâlnirea sa cu ţinta nevăzută. Stătea cuminte lângă uşa...........

 Citeste tot articolul   •    0 Comentarii

Ioan Abrudan îşi aranjează cu degetul umezit bucla nesupusă. Îşi drege academic vocea. Inutil să-şi îndrepte coloana. El e inspector şcolar general. Jurnaliştii participă în păr la conferinţele lui de presă. Uneori pare un pionier cărunt care recită umed de emoţie odele închinate şefului de trib. De cele mai multe ori are doar o funcţie tehnică; e un aparat prăfuit de redare a măsurilor luate la Bucureşti, ca şi acum când anunţă împăcat că peste 200 de copii care studiază în prezent diferite instrumente muzicale nu mai au acces la cursuri începând de anul viitor. Abrudan zâmbeşte când Boc îi scoate pe sclifosiţii de la vioară şi pian şi-i aruncă în cartier la o tablă, o labă colectivistă sau la o doză-n venă. Cum n-a mişcat un deget pentru elevi, măcar de faţată, Abrudan e doar portavocea lui Boc sau, ca să păstrăm micimile, muştiucul lui. Dacă Guvernul l-ar pune să stea în patru labe şi să latre, Abrudan ar executa comanda. Harnic cum îl ştim, ar face şi o conferinţă de presă!

Bufon afon

0 Comentarii

Locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic gâfâie. De la efort, unora le dă sângele pe nas. Simţi venind din spate mirosul respiraţiei flămânde a Puterii. Nu ai cum să scapi decât dacă te opreşti pentru a-ţi trage respiraţia ultimă pe linia tramvaiului. Foamea i-a trezit instinctele de răpitor. Feroce şi arbitrar. Din misiunea de protejare a cetăţenilor n-a mai rămas nimic, nici măcar la nivel declarativ. Ea îşi manifestă acum cealaltă faţă, aceea de vânare a cetăţenilor. În numele legii, Puterea şi-a slobozit hăitaşii. Căpuşele te vânează şi ţi se înfing la subsioară, între coapse, la pleoapa ochiului. Puterea se cere hrănită, iar acest dinozaur cu creier mic nu e dotat să-ţi ofere nici măcar o moarte subtilă. Te ţintuieşte sub picior şi-ţi smulge ficatul până să apuci să închizi ochii pentru a te feri măcar de imaginea abatorului. Suntem vânaţi de impozitele mărite, de concedieri, de iminenţa creşterii taxelor şi tăierilor de salarii. Mi s-ar părea normal ca în aceste vremuri să eliminăm condamnările pentru hoţie şi jaf aplicate indivizilor. Măcar s-ar crea premisele „egalităţii de şanse” între Putere şi cetăţean.

(Editoria)lista lui Schindler

0 Comentarii

Vă spuneam că am văzut o blondă într-un Mercedes decapotabil care spărgea seminţe şi scuipa cojile în palmă. Încă nu mi-am dat seama cine-i femela din dreapta, dispusă oricând „să suge, moflăie şi să înghite orice sămânţă, tu fată, tu!”. Vierilor de la volan disperaţi că n-au încă o fomistă hulpavă în dreapta, le spunem să nu se mai foiască, deaorece sunt destule. Important e să le ţii gura ocupată, altfel ies declaraţii de genul: „aş fi foarte supărată dacă n-aş fi foarte încântată de numărul mare de turişti care şi-au petrecut minivacanţa de 1 Mai pe litoral”. Doamnă Udrea, ca să vă parafrazez, aş fi foarte blondă dacă n-aş fi foarte brunetă.

udRea de gură

0 Comentarii

De 1 Mai am văzut în oraş o scenă fabuloasă. Un Mercedes decapotat rula în tăcere cu 10 km/h. La volan, un tip cu ochelari de soare şi ceafă de porc. În dreapta, o blondă înzorzonată după standardele revistelor de modă. Pupăza spărgea seminţe de floare soarelui având grijă să scuipe cojile în palmă. O imagine completă a României. O colecţie de primăvară-vară a parvenitismului exhibat. O paradă a victoriei vlăstarelor de neam prost. Aştept vremurile în care Mercedesul decapotat să transporte oameni de succes care prăjesc mititeii pe bancheta din spate, râgâie bere şi-şi dezmiardă fuduliile hăhăind bine.

Mârlanul de secară

P.S. Un exemplar de "succesuri", Regele deLear românesc

 Citeste tot articolul   •    0 Comentarii

* Dacă mă aflu în concediu medical legal, după noua lege care permite să fii căutat cu poliţia, trebuie să stau la domiciliu sau la sediul poliţiei?

* E posibil ca mimicul premier să impună, din raţiuni de reducere a costurilor, ca bolnavii să-şi petreacă la poliţie concediul medical?

* Mimicul este propriu mimicii sau micimii?

* Măsurile mici -la pantof, să zicem- influenţează direct măsurile luate pentru soluţionarea unor probleme mari? Un negru mândru-n toate cele are întotdeauna măsuri mari, soluţii geniale?

măSuricate

0 Comentarii

Ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, e un tip gras, c-o faţă de prunc vesel ce râde cu gura unsă cu ciocolată şi resturi de prăjituri. Dacă Labiş era cu „mânânc şi plâng, mănânc”, ăştia din guvern înfulecă şi râd de sare cămeşa de pe ei. Evident, mai scapă şi câte o băşină, cum e legea care permite verificarea la domiciliu a persoanei aflată în concediu medical. „Facem o verificare a prezenţei, dacă nu găsim persoana la această adresă nu se va mai plăti concediu medical. Dăm posibilitatea plătitorului de indemnizaţie ca împreună cu Poliţia să facă o verificare la domiciliu a pacientului”, hohoteşte Cseke. Corect, cazurile bolnavilor prefăcuţi trebuie limitate, dar nu aşa. Ce faci dacă medicul îţi recomadă mişcare în aer liber, când ştii că poliţia medicală te poate căuta la orice oră?! Sau când îţi sună la uşă dar tu nu te poţi ridica din pat?! Sau când stau înţepeniţi două ore în butonul soneriei, iar tu eşti înţepenit pe closet de şapte ore de constipaţie cronică?! O ţară veselă în care bolnavul, închipuit sau nu, trebuie legat cu cătuşele de pat.

Ţeţe Attila

 Citeste tot articolul   •    0 Comentarii

Fiind Joia Mare, respectând porunca să nu Oprea-curveşti, “şeful mafiei personale a lui Adrian Năsatase” se află acum într-o întâlnire de taină cu mafioţii locali. Ce fac mafioţii când se strâng laolaltă?! Evident, îşi împart zonele de influenţă. După Paşte, e foarte probabil să-şi împartă şi câteva şuturi în ouă. Astăzi însă discută creştineşte despre tocmeala cu poligonul militar pe unde ar urma să treacă şoseaua de centură a Zalăului. Probabil negociează şi procentul din profitul viitor al centuristelor. Treaba lor, da’ să facă bine şi lor, şi nouă. Şi ca să ne demonstrăm bunele intenţii, promitem să-l rugăm pe Papă să includă pe tavanul Capelei Sixtine chipul angelic din fotografia alăturată. Are trăsături clasice, clar diagnosticate, şi are avantajul că poate fi lăsat prin testament de la o famiglia la alta.

famiGlia străbună

 Citeste tot articolul   •    0 Comentarii

Cine credea că fostul organ de presă al Partidului Comunist, Năzuinţa, va publica ştiri caracteristice tabloidelor, a căror singură misiune este de-a menţine plebea întru dobitoace? Să nu ne mai mirăm. Suntem lupi moralişti indignaţi că ţara se manelizează în vreme ce ne scuturăm buricul pe masă. Faptul că Paul Maghiu scrie în Graiul Sălajului despre „vedeta Playboy Raluca Lazarut a împărţit taloane bingo zalăuanilor” se înscrie în mersul cadenţat al noii societăţi româneşti. Am obiecţii doar faţă de stilul în care Maghiu scrie. „Ştirea” este un fel de omagiu adus unei femele ce şi-a desfăcut picioarele devenid material de labă pentru o naţiune. Dacă Maghiu crede că fata asta merită pomenită, era corect să sublinieze că Raluca Lazarut n-a fost primită cum se cuvine. Poporul nu i-a ieşit în faţă ca lui Iisus la intrarea în Ierusalim, sau ca lui Mihai Viteazu la intrarea în cetatea Alba Iulia. Nici măcar de tradiţionala pâine şi sare n-a avut parte. Au primit-o doar nişte cetăţeni cu ştromeleagul învârtoşat şi cu palmele arzând de nerăbdare pentru un concert de pian la patru labe.

Ziaristul umectat

0 Comentarii

Parlamentar. Bulibaşă la PDL Sălaj. Foarte gureş prin presa locală. Vizibilitate crescută, la concurenţă cu Piticul porno. Data stelară 2010. Mă trage de fustă şi se mai cere o dată la preşedinţia organizaţiei judeţene. Fată, da’ nu-mi place imberbul! Îmi pare că n-a depăşit nivelul suzetă, discursurile lui sunt nişte gângureli aiuritoare, vocabularul-i cântăreşte cât laptele regurgitat. Nu are idee despre nimic, nici măcar la ce-i bună oliţa. E fudul, se împăunează cu realizări străine de sine. Mai are un pic şi-o să ne spună că el a negociat abil cu Primăvara, convingând-o să vină în judeţ pentru ca sălăjenii, în vreme de criză, să plătească facturi mai mici la încălzire. Deci, auzi fată, nu vreau dăcât să-ţi zic că dacă ăsta mai vrea un mandat cu mine să mearge naibii la sală, în special aia de lectură, fă! Îs sătulă de din ăştia parveniţi sau paranormali, prefutuţi sau prefăcuţi, cum dracu’ le-o mai zice.

Impostorurile trase

0 Comentarii

Deşi se alintă spunându-şi inteligenţă cenuşie, omul produce zilnic o grămadă maronie. Prefectura Sălaj a produs o grămadă ceva mai mare, un Grup de lucru interinstituţional pentru facilitarea accesării fondurilor europene la nivelul judeţului. Mă amuză oamenii ăştia care se iau în serios crezând că această iniţiativă va creşte absorţia fondurilor UE, o iniţiativă de cloşcă ce strânge în jurul său nişte pui bezmetici. Dă bine la presă să ne arătăm bine intenţionaţi, însă despre rezultate nu mai pomeneşte nimeni. Se crede că această strângere laolaltă va excita pofta de lucru a instituţiilor bugetofage, că apartenenţa la grămadă va stimula interesul pentru binele comun. Fără a demoraliza pe nimeni, la câte grupuri de lucru am văzut de 20 de ani, şi acesta pare o adunătură de pinguini îngrămădiţi spre a se încălzi cu gândul că ei fac ceva pentru comunitate. Nu vreau să zic că seamănă cu nişte maimuţe într-o promiscuă apropiere pentru despăduchere.

prEfectul de seră

0 Comentarii

Ieri cântam "„dragu mi-i la veselie cu oameni de omenie” când eram cu ceva treabă pe holurile AJOFM Sălaj, o treabă care m-a ţintuit în aşteptare mai mult decât mi-aş fi dorit. De la o vreme am devenit agitat, fapt remarcat inchizitor de marmota de la poartă îmbrăcată în haine de agent de pază. Ca să-mi temperez metabolismul, mi-am vârât o mână în buzunar. Apoi şi pe cealaltă. Mă masam crezând că-mi calmez rinichii. Mă masam cu ambele mâini şi tot degeaba. Marmota mă privea deja circumspect. Eu o priveam cu ochii înlăcrimaţi. La naiba, decât să mă piş pe mine, m-am adresat marmotei: fiţi amabilă, aveţi toaletă? Nu, n-avem! Deloc?! Nu avem! La 24 de ore de la replica marmotei încă sunt stupefiat. Nici pişu n-am mai făcut. Dacă fac un blocaj renal, o să-l întreb următoarele pe Romeo Sârca, directorul AJOFM: de ce şi-a instruit paznicii să nu lase poporul la veceurile instituţiei? De ce a angajat-o pe marmota aia cu faţă de jupuită? pe întreaga durată a programului de lucru veceurile sunt închise publicului "„din cauza la onanie”?

Romeo şi Jupuita

0 Comentarii

Să tratezi azi subiectul stării drumurilor şi al reţelei infime de autostrăzi este inutil. Timp de două decenii, jurnaliştii, candidaţii la funcţii publice şi oamenii obişnuiţi au epuizat din punctul meu de vedere subiectul. De 20 de ani numărăm gropile din asfalt, ne rupem maşinile, constatăm ritmul de dezvoltare al infrastructurii rutiere din ţările vecine, ne mirăm cum de mai rezistă drumurile lui Ceauşescu în timp ce regii asfaltului şi aleşii neamului prosperă, votăm periodic dar şoselele noastre sunt bombardate anual prin grija aleşilor. Aşadar, nu mă mai interesează gropile, ci groparii pe care noi i-am ales de 20 de ani încoace..........

 Citeste tot articolul   •    0 Comentarii

PDL vrea să-l schimbe pe preşedintele Senatului. Comportamentul lor îmi pare asemănător cu al hoardelor migratoare. Această trecere prin foc şi sabie are şi suporteri: grupul minorităţilor naţionale şi grupul fugarilor rupţi de foame care pretind că prestează independent, fără proxenet. Nu mă surprinde nici scatofila UDMR, cea mai veche centuristă postrevoluţionară. Mă mişcă doar argumentele udemeriştilor. Seres Denes, parlamentar UDMR încă din epoca de piatră: „gestul nostru este unul normal, de solidaritate cu partenerii de coaliţie şi vă pot spune că nu am cerut nimic în contrapartidă”. Un argument sclipitor, inspirat din retorica de pe centură: „nu mă fut pentru bani, ci pentru a-mi creşte copilul, a ajuta săracii şi victimele cutremurului din Haiti”.

Herpes Denes

P.S. Centurionul de ieri, centuristele de azi

 Citeste tot articolul   •    0 Comentarii

A fost Ziua Femeii. Aleşii judeţului s-au călcat pe picioare ca la sfintele moaşte sau ca pe vremuri la coadă la carne pentru a prinde un loc în faţă, unde să-şi cânte respectul faţă de Femeie. Au cumpărat din vreme spaţii publicitare pe prima pagină a ziarelor pe care le-au umplut cu gângureli şi idei dezlânate despre importanţa femeii în societate. Mai mult, unii dintre ei şi-au lipit şi pozele, încât la prima vedere ai fi tentat să crezi că sunt portretele robot ale unor cetăţeni căutaţi, evident, pentru ineficienţă şi idei destrămate. Cel mai mult mi-a plăcut felicitarea prefectului Vegh Alexandru, care începe cu o socoteală a tuturor statutelor pe care o femeie le are în societate: „fie că este vorba de mame, fiice, soţii sau bunici, astăzi gândurile noastre se îndreaptă ....bla, bla, bla”. Prefectului i-au scăpat calităţile de mătuşă, soră, verişoară, cumnată, vecină, amantă, menajeră etc. Înţeleg că toţi bărbaţii intră într-o perioadă de rut liric de 8 Martie, da’ nu pricep de ce din bani publici trebuie să plătim vrăjeala siropoasă a aleşilor!

Starea de Vegh(e)

0 Comentarii

Premierul Emil Boc vine mâine la Zalău „în vizită de lucru”, afirmă pedelistul Lucian Bode. Sintagma „vizită de lucru” pare anacronică, însă are legătură cu faptul că Bode l-a lucrat energetic pe Boc. Poate de aceea nici nu se cunoaşte încă programul vizitei de lucru. După cum îl ştim sportiv, spontan şi dinamic, premierul ne va surprinde cu o reproducere a scenei „mărul lui Newton şi forţa gravitaţională”. Sau, precum un ninja, va mânui dibaci coasa pe şanţurile năpădite ale municipiului. Ori poate-l vom regăsi în sala de lectură a proaspăt renovatei biblioteci împingând la piept toate ediţiile cărţii Amintiri din copilărie. Numai să nu-l piardă din ochi sepepiştii, că-l scapă într-o vizită de lucru şi modelat plastilina la vreo grădiniţă!

Emil Boboc

 Citeste tot articolul   •    0 Comentarii

Senatorul PSD Gheorghe Pop este un om bun şi blând, cu o privire gingaş-nevinovată. Probabil consideră că e de datoria lui să vorbească public, din moment ce poporul l-a ales. Iar Ghiţă n-are nici o sfială să declare enigmatic şi năucit: „cu siguranţă, la Congresul PSD, îl voi vota pe cel care va câştiga”. O fi vreo declaraţie făcută din poziţia gânditorului de la Hamangia, constipat de mii de ani pe-o oliţă imaginară. Cert e că senatorul Ghiţă s-a rostit crezându-se diplomat. Totuşi, eu înţeleg că Gheorghe Pop e mai încet săracul, votând după încheierea alegerilor, când colegii vor fi ales deja preşedintele PSD. A doua interpretare posibilă a „îl voi vota pe cel care va câştiga” este aceea că Ghiţă o fi ceva vrăjitor, ghicitor, clar-văzător, clar-vânzător sau ceva înaintemergător. De-o fi una, de-o fi alta, e clar că senatorul şi-a cules fasoalea cu un zâmbet şiret. Ştia că nu-i pentru mâncat, că va ghici în boabele de fasole viitorul PSD-ului.

Tatal mamei Omida

P.S. Nu vă lăsaţi înşelaţi de privirea neclară, uşor buimacă. Este a unui clarvăzător declarat.

 Citeste tot articolul   •    0 Comentarii

Din ciclul „Valentine, Valentine, să vine proastele la tine!”, o grămadă de marmote care au creierul spălat de activitatea intens-repetitivă a împăturirii ciocolatei în staniol se pregătesc să petreacă oligofren Valentine’s Day. O zi tâmpă când, fie parte bărbătească, fie parte femeiască, semenii umblă cu bale la gură şi concurează pentru titlul de cel mai idiot şi impostor om îndrăgostit. În astfel de momente de efuziune colectivă falsă mă bucur că nu-s pasionat de fabricarea bombelor artizanale. În contrast cu dialogurile diabetico-retardate ale cuplurilor lovite de dragoste o singură dată pe an, vă reproduc din memorie câteva replici, între doi bărbaţi modeşti şi încercaţi de viaţă, auzite astăzi în autobuz, în ajun de Ziua Îndrăgostiţilor:
- Ai nevastă?.............

 Citeste tot articolul   •    0 Comentarii

Cinci primării de la sate îşi angajează experţi romi, sau rromi, sau, pe româneşte, ţigani, în baza unui proiect derulat de Autoritatea Naţională pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Rromilor şi Prefectura Sălaj. Ideea e ca aceşti consilieri de etnie rromă ar trebui să îmbunătăţească relaţia dintre autorităţi şi comunităţile de rromi. De zece ani de când s-a lansat Strategia pentru integrarea rromilor, toată povestea e un balon de săpun, rezultate zero. Partea faină e că „autorităţilii” se înghesuie să umfle acest balon cu bule fâsâitoare. Prefectul Vegh Alexandru, alături de alţi demnitari cu intelectul rasat, a zis că pe lângă îmbunătăţirea relaţiilor, consilierii rromi „ar putea schimba mentalităţi şi orientări ale acestei etnii”. Mărturisesc că eu mă simt acum ca Geoană, oleacă atacat de flacara violet izvorâtă din decolteul colegei, dar nici aleşii noştri nu cred că se simt mai bine când formulează astfel de aşteptări din partea consilierilor. Încă un pic şi aşteptăm de la ei să fie mesianici, să schimbe apa în vin!

P.S. Rom se scrie cu doi "r" din cauza lui Geoană care-i rârâit şi atacat energetic ?!

Gipsy Kicx

0 Comentarii

Momâie – 1. schelet de lemn înfăşurat în paie şi acoperit de zdrenţe, înfăţişând un om, care este pus pe un teren cultivat pentru a speria şi alunga păsările şi animalele sălbatice dăunătoare; sperietoare, măgăoaie. 2. fig. epitet dat unei fiinţe urâte - conform DEX.
Bunicii mei foloseau termenul ca atribut al unui om lent, moale, încet, încremenit.
Surprins de începutul anului 2010 într-o atitudine detaşată, privesc ca din avion la ogoarele ţărişoarei mele. Privesc detaşat. Nu absent precum momâia. Totuşi, oricât de desprins aş fi, mă înduioşează vederea celor 42 de momâi triste.........

 Citeste tot articolul   •    0 Comentarii

Nu este vânzătoare care să nu mă întrebe de fiecare dată când plătesc la casă dacă nu am cumva mărunt. Adică monede, deşi în sută la sută din cazuri ele stau mai bine ca mine la acest capitol. Cred că vânzătoarele-s stăpânite de-o teamă înrădăcinată în fiecare fibră de-a rămăne fără „mărunt”, deci, puse în postura nelegală de-a da rest în bomboane sau gumă. Se uită la tine cu o căutătură jumătate spaimă jumătate inchizitoare şi rostesc scurt, milităreşte: „mărunt ai?” sau, în zilele bune, „nu aveţi mărunt?”. Baiul e că stresul lor existenţial îl transmit şi clientului. Am ajuns să nu plec la cumpărături fără să strâng din casă toate monedele găsite. Ba, mai mult, mă pregătesc din vreme pentru momentul cumpărături şi strâng zi de zi bănuţii rătăciţi în buzunarele hainelor. Se întâmplă uneori să nu am şi atunci mă loveşte gestul acru al vânzătoarei care îmi dă rest „măruntul ei”. Ca să nu ajung din cauza acestui stres să dau în cap oamenilor pentru a le sustrage măruntul, le spun tuturor vânzătoarelor care au de gând să mă mai fută la cap cu întrebarea lor că de aici înainte o să-mi plătesc cumpărăturile doar cu mărunt. Chiar de-ar fi să mă coiesc trăgând după mine saci cu monede de 10 bani, o să fac cumpărături de 600 lei numai ca să-i văd faţa vânzătoarei când îmi numără măruntul din saci.

casiEra de piatră

0 Comentarii

PD-L Sălaj a distribuit zilele acestea diferite bunuri materiale sub formă de cadouri electorale. Sursele PSD citate de jurnalişti relatează cum pedeliştii au împărţit cu generozitate seturi de oale şi ulcele, fier de călcat, ba chiar şi şosete cu simbolurile PD-L pe etichetă. Nimic spectaculos, o practică comună partidelor. Viaţa e prea scurtă ca să ne consumăm în patimi politice, ca atare analizăm partea haioasă a cadourilor PDL. Să dai ciorapi electoratului e ceva! Faţă de a da papucii, a da ciorapi simbolizează grija, căldura. Nu e ostentativ şi e binevenit în aceste vremuri în care ne numărăm găurile din ciorapi. Partea nasoală e că are iz de Crăciun comunist, cu frig în apartamente, frigidere goale şi cadouri sărăcăcioase când primeam ciorapi, mănuşi şi, cu efort, izmene. Aş fi apreciat rafinamentul şi senzualitatea unui un port-jartier de exemplu. Cu ciorapul primitiv, mi-e că românul îşi va da frâu instinctelor şi-o să şi-l tragă pe cap înaintea unui jaf bancar, că tot a devenit spargerea băncilor obicei popular.

Ciorăpirea din Serai

 Citeste tot articolul   •    0 Comentarii

Zilele astea văd cum specimene cu creierul preaspălat renunţă la orice urmă de pudoare şi normă socială. Începând cu Elena Udrea care a venit public să ne arate că ea are lista convorbirilor telefonice ale unui cetăţean (o procuroare) şi terminând cu ultimul fanatic membru de pardit care deţine doar două argumente: pumnul sau articularea apăsată „ba, pe-a mă-tii”..........

 Citeste tot articolul   •    0 Comentarii

Sus în munţii Vlădesei, locuitorii din Răchiţele, satul premierului Boc, sunt departe de tumultul politicii. Oricât le-ar fi fost schimbat unghiul de vedere de posturile tv pe care le prind prin satelit, de internet sau de telefonul mobil, de la cei 1.200 de metri altitudine, unde îşi duc zilele, ei tot mici îi văd pe politicieni.
Poate şi pentru că nu prea-i rost să le schimbi judecata şi felul de a vedea lucrurile, nici afişele sau bannerele electorale nu le prea ies în cale. Ici-colo câte un chip sau două pe vreun gard ori pe vreun stâlp pe care-l vizitează câinii. Câteva cu Geoană, câteva cu Băsescu şi, poate, unu-două cu Antonescu, deşi primarul comunei e liberal. În rest, nici ţipenie de candidat. Sunt şi două bannere, care-ţi taie calea, spânzurate peste şosea. Unul, la intrarea în Răchiţele, cu "Băsescu pentru România", iar celălalt, în mijlocul satului, cu "Mircea Geoană preşedinte". Între ele -casa părintească a lui Emil Boc.........

 Citeste tot articolul   •    0 Comentarii

În curtea biroului unde lucrez tace un măr-gutui. Copacul ăsta a sfidat criza de la dezmăţul floral din primăvară până acum în noiembrie, când îşi aruncă rodul abundent persiflând lumea gălăgioasă a analiştilor economici, finanţiştilor, guvernanţilor. De la floarea din aprilie, gutuiul tăcut a petrecut opt luni în discreţie. Cu greu puteai să bănuieşti travaliul şoptit dinăutrul coronamentului său.
Pe copacul tăcut din curtea biroului unde lucrez aproape că l-aş suspecta de viaţă interioară. Primăvara gutuiului nu anticipa nimic din

 Citeste tot articolul   •    0 Comentarii

Fă, Aurică, fă lampa mai mică, ce vedem ne strică! Şi-n primul rând ne strică la cap că nu mai pot cu atâta praf în oraşul ăsta, fapt constatat şi de analizele întocmite de Agenţia de Protecţie a Mediului. Chiar nu ştiu de ce se mai muncesc oamenii ăştia când praful e vizibil cu ochiul liber. Trăim într-un oraş prăfuit, cu creiere îmbâcsite de praf, cu case, maşini, copaci, iarbă îmbracate-n praf. Părerea mea e că ar fi necesar ca cei de la Agenţia anti-drog să se autosesizeze. Ba, aş invita filologii, semioticienii şi alţi literaţi care se ocupă de expresii, semne, simboluri etc., să vină la Zalău pentru a trăi expresia „praf în ochi”. Dacă tot suntem biciuiţi de furtuni de nisip şi praf, sugerăm Primăriei Zalău să înlocuiască autobuzele din trasportul public cu mijloace adecvate deşertului. Şi să bage, frate, nişte cămile pe traseu şi nişte beduini pe post de controlor bilete!

Praf în deochi

0 Comentarii

Consiliul Local Zalău a aprobat amenajarea unui sens giratoriu în zona gării, operaţiune pentru care au alocat 300 de mii de euro. În lipsa explicaţiilor, suma este enormă. Nu putem crede că ăştia din Consiliul Local ridică lăbuţele şi alocă o căruţă de bani fără o documentaţie temeinic întocmită pentru justificarea sumei. Ori, dracu ştie!, sensul giratoriu costă atât tocmai pentru că va fi unul profund, neobişnuit, filosofic. Nu va fi un simplu giratoriu, ci va fi un spaţiu unde consilierii debusolaţi se vor învârti în cerc în căutarea sensurilor profunde ale vieţii. Deci, vom plăti 300 de mii de euro pentru ca aleşii să se rotească în pas domol întru găsirea soluţiilor la problemele Zalăului. Oricum, şi acest scenariu e prea scump. Şi în lipsa sensului giratoriu consilierii se rotesc, cam fără folos ce-i drept, ca să nu mai zic că de la atâta învârtit unii vor ameţi mai tare decât sunt deja!

Pisi ameŢiţii

0 Comentarii

Prin vot dezvolţi o relaţie personalizată cu preşedintele ţării, aşa cum un puber timid dezvoltă imaginar o relaţie cu colega de clasă căreia nu va îndrăzni niciodată să-i adreseze mai mult decât un salut fâstâcit, dar pe care o urmăreşte minut cu minut şi-i studiază, absorbit la început, toate mişcările.
Ca orice puber fără experienţă, căruia viaţa n-a apucat încă să-i toarne pe gât deziluzii, m-am lăsat fermecat de ...........

 Citeste tot articolul   •    0 Comentarii

Aseară, Guvernul Boc –ptiu, să nu-i fie de deochi!-, a decis schimbarea tuturor prefecţilor PSD. În Sălaj, prefectul pesedist Ionel Ciunt a fost înlocuit de fostul prefect pedelist Andrei Barbu Todea. Schimbarea, făcută după modelul Gigi Becali -finanţatorul clubului Steaua, a fost acceptată de cei doi prefecţi-jucători ca fiind una normală. În aceeaşi idee, cei doi ar putea să accepte o schimbare de tricouri, de sex sau, de ce nu?!, o participare la emisiunea „Schimb de mame”. Cu Ionel Ciunt trebuie să fim un pic mai grijulii deoarece a trecut prin două experienţe traumatizante pentru orice tânără mamă. Atât în 2004, cât şi în 2009, mandatul lui a numărat doar opt luni şi, când să ne pregătim cu toţii pentru o naştere normală la nouă luni, prefectul a avortat, pardon, a abandonat din motive de schimbare a culorii politice a guvernului. Altfel, rocada celor doi la însămânţare, scuzaţi, la însărcinare este tot mai gustată de publicul larg al babelor satului sălăjean. Ca babe veritabile, clevetim în pumni şi facem pariuri despre cât va rodi sămânţa în nou-însărcinatul guvernului: până la alegerile din toamna 2009 sau până la cele din 2012?!

Bun de prăSilă

0 Comentarii